(1838-1907, n. Cristinesti-Hotin), scriitor, lingvist, folclorist si istoric roman. Unul dintre spiritele enciclopedice ale culturii romane, poliglot si polihistor. Prezenta activa in viata politica si cultura. Fondator al unui numar mare de publicatii ("Romania", "Din Moldova", "Aghiuta", "Saryul", "Columna lui Traian" s.a.). Poezie romantica de inspiratie sociala sau fantastica, adesea satirica si pamfletara (Sarcasm si ideal, Poezie). Proza originala si deosebit de moderna pentru epoca in care a aparut (nuvela Duduca Mamuca). Unul dintre primele romane istorice din literatura romana (Ursita).
B.P.Hasdeu
Culmea creatiei sale literare o constituie drama romantica Razvan si Vidra, opera de referinta in dramaturgia de inspiratie istorica romaneasca. Intemeietor al lingvisticii, filologiei si lexicografiei stiintifice romanesti. Initiator al metodei comparativ-istorice si al teoriei circulatiei cuvintelor (Principii de lingvistica). A proiectat si redactat (partial) dictionarul-tezaur al limbii romane (Etymologicum Magnum Romaniae). A initiat primele anchete dialectale prin corespondenta si a editat numeroase texte vechi (Cuvente den batrani). Unul dintre fondatorii folcloristicii comparate in Romania (vol. II din Cuvente din batrani). Studii istorice in maniera romantica ilustrata anterior de Nicolae Balcescu (Ioan-Voda cel Viteaz, Istoria critica a Romaniei). Tragica moarte a fiicei sale, Iulia Hasdeu, l-a inraurit profund, facandu-l sa se indrepte spre filosofia oculta (Sic cogito). Membru al Societatii Academice Romane.